Cu toții am auzit povești despre gramatica limbii germane, povești care rareori au ceva pozitiv de zis. Dificultate crescută, o sumedenie de reguli, excepții, cuvinte absurd de lungi; acestea sunt principalele mituri care înconjoară limba germană. Astăzi, însă, vom încerca să desființăm o parte din aceste bârfe răuvoitoare. Iată mai jos douăzeci de întrebări frecvente despre această limbă.
1. Este gramatica limbii germane chiar atât de grea?
Toată lumea care învață germană a fost întrebat sau va fi întrebat la un moment dat de cineva: E grea germana asta, nu? Ei bine, răspunsul e adesea monosilabic: un da sau un nu, ambele politicoase. Adevărul este undeva la mijloc. Limba germană, la fel ca marea majoritate a limbilor străine, necesită un efort conștient și perseverență pentru a fi învățate. Nu există scurtături sau vreo cale secretă să înveți germană peste noapte, din nefericire. Cu alte cuvinte, cu cât investești mai mult timp, cu atât e mai ușor.
2. De unde știu ce articol să folosesc cu fiecare cuvânt?
Probabil una din cele mai mari probleme cu care începătorii se confruntă sunt articolele. Deși nu există un set de reguli concrete în ceea ce privește articolele, există totuși câteva trucuri pentru a te ajuta să le reții mai ușor. De exemplu, orice substantiv la plural va avea articolul die. De asemenea, substantivele care se termină în -schaft, -ung, -heit, -keit vor fi mereu de genul feminin. Cea mai eficientă metodă, de departe, este ca atunci când învățăm un cuvânt nou, să-l învățam cu tot cu articolul său. Astfel, vom memora das Haus, nu doar Haus.
3. Substantivele în germană se scriu cu majusculă?
Un răsunător da! Absolut toate substantivele din limba germană se scriu cu majusculă, iar aceasta este o regulă foarte importantă pentru orice începător.
4. Când mutăm verbul pe ultimul loc în propoziție?
De regulă, verbul în limba germană se află tot timpul pe locul doi. De regulă. Uneori le găsim, însă, pe ultimul loc. Acest lucru îi frustrează pe mulți începători. Răspunsul nu e atât de complicat pe cât am crede. Totul se rezumă la relațiile de coordonare și subordonare în frază. Ce înseamnă asta?
Er hasst Kuchen, aber er mag Pfannkuchen – El urăște prăjiturile, dar îi plac clătitele.
Verbul din propoziția coordonată aber er mag Pfannkuchen își păstrează poziția datorită conjucției coordonatoare aber.
Er hasst Kuchen, weil er allergisch ist. – El urăște prăjiturile pentru că este alergic.
Verbul din propoziția subordonată weil er allergisch ist se află pe ultimul loc din cauza conjucției subordonatoare weil.
Cu alte cuvinte, conjunctiile coordonatoare (und, denn, sondern, aber,oder, etc.) nu afectează poziția verbului, pe când cele subordonatore mută verbul pe ultimul loc. Cele mai des folosite conjucții subordonatoare sunt: weil, wenn, dass, als, während, bis, da, ob, obwohl.
5. Cum se formează pluralul în limba germană?
Există mai multe posibilități de a forma pluralul în limba germană, una dintre cele mai comune metode fiind adăugarea unui -e (der Hund – die Hunde, das Bein – die Beine). Cum însă treaba noastră ar fi fost mult prea ușoară dacă totul ar fi funcționat după o simplă regulă, evident că există multe alte reguli.
Dacă cuvântul se termină deja în -e? În acest caz, vom adăuga un -n (die Orange – die Orangen).
Multe dintre substantivele care se termină în -el sau -er vor primi un umlaut în interior, fără a fi adăugată o terminație nouă (der Vater – die Väter).
Cuvintele de proveniență străină vor primi un -s (das Auto – die Autos).
6. Chiar există cuvinte incredibil de lungi în limba germană?
Depinde ce întelegem prin cuvânt lung. Dacă, de exemplu, cuvântul Donaudampfschiffahrtselektrizitätenhauptbetriebswerkbauunterbeamtengesellschaft ți se pare lung, atunci da, chiar există. Din fericire, cuvântul de mai sus este un caz mai special. Cum adică? Chiar și germanilor li s-a părut prea lung, așa că l-au scos din uz. Asta înseamnă că nu există cuvinte la fel de lungi în germană? Poate nu chiar la fel de lungi, dar ele există. De ce? Ele se numesc cuvinte compuse, iar în limba germană acest fenomen se produce prin simpla lipire coerentă a cel puțin două cuvinte împreună, fără ajutorul unei cratime sau altceva. Pare înspăimântător, dar nu e. La urma urmei, cuvintele de acest gen din limba germană țin locul unei întregi propoziții echivalente din altă limbă, așa că, la finalul zilei, singura diferență este că noi punem spațiu.
7. Cum funcționează timpul trecut?
Destul de simplu: cu ajutorul verbelor auxiliare sein și haben, împreună cu participiul verbului (adică forma de Partizip II) de conjugat. Care este diferența între sein și haben? De data asta, gramatica limbii germane este foarte clară, așa cum vom vedea.
Haben se folosește cu:
- o parte a verbelor intranzitive (adică verbele care cer un complement indirect), precum wohnen (a locui), leben (a trăi), schlafen (a dormi), etc.
- cu toate verbele tranzitive (adică verbele care cer un complement direct): lesen (a citi), schreiben (a scrie), lieben (a iubi), etc.
- cu toate verbele reflexive – sich anziehen (a se îmbrăca)
- cu verbele modale
Sein se folosește cu:
- verbele intranzitive care exprimă o mișcare într-o anumită direcție: gehen (a merge pe jos), fahren (a merge cu un mijloc de transport)
- cu acele verbe intranzitive care exprimă sau arată rezultatul/finalul unui proces, unei stări: einschlafen (a adormi), sterben (a muri)
- cu verbele: werden (a deveni), bleiben (a rămâne), gelingen (a reuși), geschehen (a se întâmpla), passieren (a se întâmpla).
Pentru mai multe detalii și informații referitoare la acest subiect, puteți intra și aici.
8. Care sunt cele mai importante timpuri din gramatica limbii germane?
Toate sunt importante pentru a avea o gamă cât mai variată de posibilități atunci când vine vorba de exprimare. Dar, dacă ar fi să facem un clasament, atunci prezentul și perfectul sunt cele mai utilizate.
9. Care este diferența între werden și will?
Aceste două verbe induc în eroare multe persoane care încearcă să studieze limba germană, mai ales pe cei care vorbesc și limba engleză. De ce? Asta pentru că în limba engleză, după cum poate știm, viitorul se formează cu ajutorul verbului will. Ca urmare, mulți vorbitori vor avea tendința să folosească în mod eronat verbul wollen pentru a forma viitorul, în locul verbului werden.
Ich will morgen etwas kaufen – Eu vreau să cumpăr mâine ceva.
Ich werde morgen etwas kaufen – Eu voi cumpăra mâine ceva.
10. Ce sunt verbele cu particulă separabilă?
Verbele cu particulă separabilă sunt verbe care vin împreună cu un prefix prepozițional. Acest prefix prepozițional se va duce la sfârșitul propoziției atunci când verbul este conjugat la timpul prezent sau imperfect.
Ich sehe mit meinen Freunden fern. (fernsehen) – Eu mă uit cu prietenul meu la televizor.
Ich gab ihm das Geld zurück. (zurückgeben) – Eu i-am dat banii înapoi.
11. Ce sunt verbele cu particulă inseparabilă?
Verbele cu particulă inseparabilă sunt verbe care vin împreună cu un prefix prepozițional care nu se separă, indiferent de timpul utilizat. Ele sunt următoarele: be-, emp-, ent-, er-, ge-, hinter-, miss-, ver-, zer-.
Er versteht nicht. (verstehen) – El nu înțelege.
12. Cum diferențiem între cele două tipuri de verbe?
Foarte simplu! Verbele cu particulă separabilă sunt ușor de recunoscut deoarece particula are sens de sine stătător. În exemplele de mai sus, ver nu are absolut niciun sens fără a fi legat de verbul stehen, pe când zurück poate fi utilizat independent, însemnând înapoi.
13. Als sau Wenn?
O întrebare de care multă lume se lovește. În principiu, als este folosit pentru evenimente din trecut care s-au petrecut o singură dată, pe când wenn este folosit pentru evenimente din trecut care s-au repetat. Totodată, pentru prezent și viitor vom folosi exclusiv wenn.
14. Cum folosim cazurile în limba germană?
Practic, la fel ca în limba română. Nominativul răspunde la întrebarea wer? (cine) și face referire la subiectul propoziției. Acuzativul marchează obiectul direct al acțiunii unui verb.
Exemplu: Ich esse den Kuchen – Eu mănânc prăjitura.
Ich este subiectul acestei propoziții, deci va fi la cazul nominativ, în timp ce prăjitura este obiectul direct al verbului essen, deci va fi la cazul acuzativ.
Cazul dativ marchează obiectul indirect al acțiunii unui verb, în timp ce genitivul indică posesia.
15. Cum ne exprimăm politicos în germană?
Cu ajutorul unui lucru numit Konjuktiv II. Ce presupune acest Konjuktiv? Nu foarte mult. El este format cu verbul würden și infinitivul altui verb.
Exemplu: Ich würde gerne einen Kaffee trinken – Aș dori să beau o cafea.
16. Care e diferența dintre nach Hause și zu Hause?
În aparență, ambele expresii par să însemne același lucru. Utilizarea lor corectă, însă, este un aspect foarte important în gramatica limbii germane. Zu Hause implică locul desfășurării unei acțiuni. Cu alte cuvinte, înseamnă un punct fixat în spațiu. Nach Hause se referă la deplasarea, mersul către casă.
Ich bin zu Hause – Eu sunt acasă (sunt deja acolo).
Ich gehe nach Hause – Eu merg spre casă (mă deplasez).
17. Cum folosim corect also și auch?
Acesta este unul dintre cazurile în care o posibilă cunoaștere a limbii engleze ne-ar induce în eroare. Also în limba germană înseamnă deci, nu de asemenea ca în engleză. Pentru a spune de asemenea vom folosi nemțescul auch.
Sie ist unhöflich. Also ist sie nicht unsere Freundin. Ea este nepoliticoasă. De aceea, nu este prietena noastră.
Ich mag sie auch – Și mie îmi place de ea.
18. Care este diferența dintre dann și denn?
Adverbul dann înseamnă atunci, pe când conjucția denn înseamnă pentru că, deoarece.
Wir gehen nicht aus, denn wir haben kein Geld – Nu ieșim, pentru că nu avem bani.
Ich mache meine Hausaufgaben und dann putze ich den Raum – Când îmi termin tema, atunci fac curat în cameră.
19. Care e treaba cu terminațiile adjectivelor în gramatica limbii germane?
Ca să afli ce terminație are sau ar trebui să aibă un adjectiv, există un set complet de întrebări pe care ar trebui să ți le pui: Ce caz? Ce gen? Articolul este hotărât sau nehotărât?
Der alte Mann sagte dem schelmischen Jungen, er dürfe nicht spucken.
Substantivul Mann este la cazul nominativ, precedat de un articol hotărât. Terminația adjectivului va fi -e.
Substantivul Junge este la cazul dativ, precedat de un articol nehotărât. Terminația adjectivului va fi -en.
20. Până la urmă, poate gramatica limbii germane fi înțeleasă?
Noi credem că da, și încurajăm pe toată lumea să creadă același lucru. Dacă ești pasionat de limba germană și ești hotărât să o perfecționezi, ne bucurăm să-ți dăm de știre că Centrul Gutenberg organizează cursuri pentru începători și nu numai. Așa că ia-ți inima în dinți, dă mâna cu limba germană, faceți pace și ajutați-vă reciproc!
Mai avem si alte articole interesante despre gramatica limbii germane, despre metode de a invata limba germana mai eficient sau despre cele 9 trucuri pentru invatarea limbii germane.
[/fusion_text][/fusion_builder_column][/fusion_builder_row][/fusion_builder_container]